Mariana Bărbulescu (1953-2025)S-a stins, după o suferință pe care a înfruntat-o cu curaj și dîrzenie, Mariana Bărbulescu, una dintre cele mai respectate germaniste din școala filologică ieșeană a ultimelor decenii.
A studiat germanistica și anglistica la Iași. Și-a început cariera ca asistentă la Catedra de limbi germanice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” și a făcut parte din colectivul tot mai restrîns de germaniști care, în ciuda presiunilor instituționale și a amputărilor impuse din pricini ideologice filologiilor moderne în anii ‘80, au asigurat continuitatea disciplinei în cadrul facultății. Și-a susținut doctoratul în filologie după 1990 și a inaugurat o prodigioasă activitate de formare a promoțiilor de viitori profesori de limbă germană. Pe lîngă cursurile de literatură austriacă și germană contemporană pe care le-a preluat, a arătat un interes deosebit pentru pregătirea practică a viitorilor traducători din și în germană, ceea ce a îndemnat-o să se implice în anii 2000 în înființarea și profilarea specializării de Limbi moderne aplicate pentru germaniști. Nu întîmplător a fost invitată de mai multe ori să predea la Institutul de didactică a limbilor moderne de la Universitatea din Konstanz. A fost un cadru didactic exigent și nu mai puțin atașat de studenții din toate generațiile cu care a lucrat.
Din anul 2010 a fost numită Director al nou fondatei Biblioteci Austria la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, a cărei organizare și dezvoltare au devenit, mai bine de un deceniu, prioritare în activitatea sa, apreciată de toți partenerii angajați în susținerea acesteia: Universitatea, Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu”, Ministerul de Externe al Austriei.
Reputația națională și-a cîștigat-o Mariana Bărbulescu în ipostaza cu care s-a acomodat la modul cel mai deplin, cea de traducătoare de literatură germană în limba română. Înafara proiectului ediției românești Schiller, conceput de catedra de germanistică de la Universitatea ieșeană, proiect la care a participat plenar, a preferat să se consacre operelor unor autori moderni și contemporani de prim rang: Hermann Hesse, Arthur Schnitzler, Franz Kafka, Stefan Zweig, Günter Grass, Bernhard Schlink, Cătălin Dorian Florescu, pentru care a fost solicitată de edituri dintre cele mai importante în România: Polirom, Humanitas, Rao, Trei etc. Versiunile românești pe care le-a propus, tinzînd spre desăvîrșire semantică și stilistică, au fost pe drept cuvînt multiplu lăudate și premiate. A fost membru al Filialei din Iași a Uniunii Scriitorilor din România.
Amintirea Marianei Bărbulescu, inspirînd limpezime și complexitate intelectuală, va rămîne de neșters pentru toți cei care au cunoscut-o, prețuit-o și iubit-o.
Catedra de germanistică de la Facultatea de Litere a Universității “Alexandru Ioan Cuza”