Manifestări științifice studențești Sibiu și București

Sesiunea de comunicări științifice a studenților, masteranzilor și doctoranzilor din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, 26-27 aprilie 2024

În perioada 26-27 aprilie 2024, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine va organiza, în format hibrid, Sesiunea de comunicări științifice a studenților, manifestare ce se adresează deopotrivă studenților de la ciclurile de licență, masterat și doctorat.

Secțiuni:

Sesiunea va cuprinde două secțiuni principale, una de lingvistică și alta de literatură și studii culturale, iar lucrările propuse se pot înscrie în oricare dintre următoarele direcții de cercetare: achiziția limbii, învățarea unei limbi străine, lingvistică teoretică, lingvistică istorică, tipologie lingvistică, sociolingvistică, traductologie, lexicologie, terminologie, analiza discursului, teoria și istoria literaturii, literatură comparată, studii culturale, istoria cărții și a lecturii, teoriile receptării și hermeneutică, critică textuală și editare critică,  critică feministă, postmodernitate și postumanism etc.

 Repere importante: 

  • Pentru înscrierea la conferință, cei interesați sunt rugați să trimită până la data de 04. 2024 o prezentare de maximum 2 pagini[1], care să includă și bibliografia, la adresa conferinței: cercetare@lls.unibuc.ro. (Se va specifica pentru care dintre cele două secțiuni se face propunerea).

 Calendar:

7.02 – 10.04.2024: înscrierea la sesiunea de comunicări;
10.04 – 14.04.2024: evaluarea rezumatelor primite;
14.04.2024: comunicarea rezultatelor evaluării lucrărilor;
19.04.2024: publicarea programului conferinței pe site-ul FLLS;
26 – 27.04.2024: sesiunea de comunicări.

 

  • Lucrările vor fi prezentate în limbă română, cu mențiunea că se pot organiza și sesiuni cu prezentări într-o limbă străină, dacă vor exista minimum 4 solicitări pentru acea limbă. Intenția de a prezenta într-o limbă străină se va specifica în rezumat.
  • O selecție a lucrărilor prezentate în cadrul conferinței va fi publicată în revista Limbă și cultură: https://lls.unibuc.ro/publicatii/revista-limba-si-cultura/.
  • Cele mai bune lucrări prezentate vor fi premiate.

Sponsori: Asociația Alumni a FLLS

                Compania Deloitte

[1] 12 Times New Roman, un rând distanță, justified

Colocviul studențesc LITERATURA ROMÂNĂ CA LITERATURĂ MONDIALĂ, Ediția a II-a, 2024, Centre, periferii, semiperiferii, Sibiu, 16-17 mai 2024

Colocviul „Literatura română ca literatură mondială” urmărește discutarea fenomenelor literare și culturale românești din perspectiva metodologiilor recente, bazate mai ales pe relațiile centru-periferie și interperiferice care au determinat conceptualizarea și formarea culturii autohtone în ultimele secole, din perioada modernă și până astăzi. Pornind de la teoria sistemelor mondiale (world systems theory) a lui Immanuel Wallerstein, care a consacrat în anii ’70 modelul tripartit centru-periferie-semiperiferie și până la lucrarea deja celebră a Warwick Research Collective, Combined and Uneven Development (2015), a devenit din ce în ce mai vizibilă în studiile culturale și literare conexiunea dintre capitalismul global, inegalitățile structurale pe care le favorizează și evoluția culturilor periferice și minore. Astăzi, înțelegerea acestor structuri transnaționale de putere și influență câștigă și de pe urma intersecțiilor cu studiile post și decoloniale, care pun în lumină importanța relațiilor interperiferice, fie ele de competiție sau solidaritate. Teoriile autocolonizării și ale rezistenței anticoloniale (Alexander Kiossev, Alexander Etkind) au fost și ele invocate și, uneori, contestate pentru a explica percepția de sine și istoria literaturilor (semi)periferice.

Totodată, ultimii câțiva ani au adus în studiile literare instrumente conceptuale noi, calibrate studiului literaturii și culturii române în diverse perioade. Dintre acestea, conceptul de „interimperialitate”, lansat de Laura Doyle în 2020 și adaptat de Manuela Boatcă și Anca Pârvulescu într-un studiu consacrat Transilvaniei vine ca soluție la dezbaterile recente despre rasializare/ etnicizare în modernitatea românească, precum și la întrebările referitoare la aplicabilitatea teoriei postcoloniale în spațiul românesc. Volumul publicat de Boatcă și Pârvulescu în 2022, Creolizing the Modern: Transylvania across Empires, reprezintă tema centrală a uneia dintre secțiunile colocviului.

 

Colocviul se adresează în primul rând studentelor și studenților de la facultățile de Litere din țară și din străinătate care studiază literatura română, dar ne interesează și lucrări din zona celorlalte specializări filologice sau a altor științe umaniste (filosofie, studii de teatru și film, antropologie, studii culturale ș.a.) și acceptăm, totodată, contribuții din sfera științelor sociale sau a celor exacte care tratează tema propusă (analize sociologice, interdisciplinare, data mining, NLP etc.).

Se pot înscrie la colocviu studente și studenți din ciclurile de licență și masterat, indiferent de specializare. Fiecare participant va avea la dispoziție câte 20 de minute pentru prezentarea lucrării, iar la fiecare secțiune membrii juriului vor organiza sesiuni de feedback și de Q&A pentru discutarea lucrărilor. ULBS va asigura cazarea și masa participanților timp de 3 zile (15-18 mai).

 

Premiile colocviului vor consta în pachete de cărți (cele mai noi apariții din zona studiilor literare și a studiilor culturale și reviste de profil) și în publicarea lucrărilor selectate în reviste academice importante din țară, mai ales prin partenerul colocviului, revista Transilvania (indexată în bazele de date internaționale SCOPUS – Q1, EBSCO și ERIH PLUS).

Fiecare ediție a colocviului va propune spre dezbatere o temă-cadru și un volum de studii literare românești apărut de curând. Tema ediției din acest an a colocviului este Centre, periferii, semiperiferii, iar cartea discutată va fi Creolizing the Modern: Transylvania Across Empires de Manuela Boatca și Anca Parvulescu (Cornell University Press, 2022; trad. rom. Creolizarea modernului: Transilvania la răscrucea imperiilor, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2024). De asemenea, în cadrul colocviului va fi lansată – cu participarea autoarelor – traducerea cărții în limba română la Editura ULBS Întrebarea de la care pornim este cum putem interpreta fenomene literare care încă nu au avut parte de istoricizare în context internațional și cum putem racorda literatura română din ultimii treizeci de ani la rețele tematice transnaționale. În acest sens, sugerăm câteva teme posibile, însă încurajăm depășirea acestora prin orice subiect, atâta vreme cât este tratat în paradigma world literature:

 

  1. Proza română în rețele transnaționale
  • fascinația pentru culturile-nucleu ale lumii (Anglia, Franța, SUA etc.) în cultura română
  • modernizarea prozei românești și relația centru-periferie
  • „worldingul” în perioada modernă, comunistă sau postcomunistă
  • exportul prozei de limbă română în alte culturi centrale și periferice
  • analiza traducerilor romanelor românești pe piața globală și receptarea lor internațională
  • analiza mediilor sociale și discutarea lor în contextul capitalismului global
  • „realismul periferic” în raport cu realismul european și global
  • rural și urban în romanul românesc
  • temele specifice ale periferiei: „formă străină, material local”
  • feminismul în proza română
  • realism, naturalism, realism socialist, postmodernism, autoficțiune în România
  • statutul interimperial al romanului românesc modern
  • literatura română și postcolonialismul
  • relații interperiferice: contacte cu Sudul Global, cu Europa de Est, cu alte periferii

 

  1. Poezia română ca „world poetry”
  • curente literare „călătoare”: romantism, modernism, postmodernism, metamodernism
  • problema „intraductibilității” poeziei și relația centru-periferie
  • imitație, sincronizare și diferențiere în literatura mondială
  • wave theory și circulația curentelor literare – metafore sistemice
  • identitate și poezie în periferiile europene și globale
  • bilingvism, multilingvism, poliglotism și cosmopolitism literar
  • poezia ca „literatură minoră” – poezia minorităților ca „dublu periferică”
  • poezia scrisă de femei în culturile periferice și feminismul
  • teorii ale poeziei moderne și contemporane în aplicație periferică
  • limbă și limbaj poetic: stiluri și teme în context interimperial
  • „modernitate alternativă” vs. modelul „combined and uneven”

 

  1. Literatura în teatru și cinematografie: worlding-ul transmedial
  • ecranizări ale literaturii române și strategii de internaționalizare prin intermedialitate
  • literatura ca resursă pentru teatrul românesc și global
  • teatrul social din România ca expunere internațională a problemelor sociale ale periferiei
  • arta politică și „complexul periferiei”
  • analize comparate ale producției de film și teatru în cultura română
  • ecranizări ale literaturii în filmul românesc din comunism ca formă de suveranism
  • imitații, rețele de succes și „Planet Hollywood”
  • filmul ca formă autocolonială
  • reușind „la centru”: Noul Cinema Românesc în contexte tematice transnaționale
  • artele spectacolului și festivalizarea periferiilor

 

  1. O carte în dezbatere: Creolizing the Modern: Transylvania Across Empires (2022)
  • recenzii extinse (de tip article) ale cărții
  • compararea studiului cu alte studii din România și din străinătate
  • analize ale „modernității creolizate” prin teorii ale rasializării și creolizării
  • analize ale „interimperialității” în literaturile globale, plecând de la carte
  • discutarea romanului Ion de Liviu Rebreanu plecând de la capitole din carte
  • discutarea cercetării literare și umaniste despre România din străinătate
  • discutarea altor romane sau opere literare care s-ar preta unei analize similare
  • ruralism și ruralitate în literatura română și în literatura mondială

 

Recomandăm consultarea numărului tematic despre Creolizing the Modern din Transilvania, nr. 10 (2022): https://revistatransilvania.ro/10-2022/; recomandăm și răspunsul dat de autoare în Transilvania, nr. 4 (2023): https://revistatransilvania.ro/review-symposium-creolizing-the-modern-transylvania-across-empires/.

 

Propunerile de lucrări (numele autorilor, afilierea instituțională, titlul și un rezumat de c. 1500- 2.000 de semne) se vor trImite, fie individual, fie instituțional (prin intermediul coordonatorilor/însoțitorilor la colocviu), până în data de 20 aprilie 2024, pe adresele stefan.baghiu@ulbsibiu.ro și vlad.pojoga@ulbsibiu.ro, cu titlul mesajului „Colocviu LRLM 2024”. Vă așteptăm cu drag la Sibiu!